CAPCANA COROANEI
De ce oamenii se pierd atunci cand dispar rolurile prin care erau recunoscuti ?
Functia. Reputatia. Relatia. Averea. Frumusetea. Competenta. Puterea de a decide.
Cat timp toate acestea raman la locul lor, identitatea pare stabila. Stim cine suntem pentru ca lumea ne confirma zilnic. Avem un nume urmat de o functie, un loc la o masa, o persoana care ne alege, oameni care ne cer parerea si usi care se deschid atunci cand aparem.
Problema devine vizibila in momentul in care unul dintre aceste lucruri dispare.
Nu spunem doar: „Mi-am pierdut locul de munca.”
Spunem: „Nu mai stiu cine sunt.”
Nu simtim doar ca o relatie s-a incheiat. Simtim ca o parte din identitatea noastra a plecat odata cu celalalt.
Nu traim doar pierderea statutului. Traim rusinea de a nu mai fi priviti in acelasi fel.
Aceasta este capcana coroanei: ajungem sa confundam ceea ce purtam cu ceea ce suntem.
Mitul care a inteles criza identitatii cu mii de ani inaintea noastra
Intr-unul dintre cele mai vechi mituri pastrate de omenire, Inanna, Regina Cerului si a Pamantului, hotaraste sa coboare in lumea de jos.
Inainte de plecare, se imbraca in toate insemnele puterii sale. Isi asaza coroana pe cap, isi prinde la gat siragul din lapislazuli, isi pune podoabele pe piept, inelul pe deget si se acopera cu vesmantul regal. In maini tine masura si firul dreptatii.
Pentru a ajunge in fata lui Ereskigal, Regina Lumii de Jos, trebuie sa treaca prin sapte porti.
La fiecare poarta, paznicul ii ia cate un insemn.
Privite prin lentila vietii moderne, cele sapte obiecte ale Inannei seamana cu lucrurile in care ne depozitam astazi identitatea.
Coroana reprezinta statutul. Functia, rangul, autoritatea si locul ocupat in ierarhie.
Siragul de lapislazuli reprezinta prestigiul. Numele companiei, cercul social, averea si toate semnele prin care lumea ne asaza deasupra altora.
Podoabele de pe piept reprezinta puterea de a produce si de a crea. Rezultatele, proiectele, copiii, afacerea sau lucrurile prin care demonstram ca suntem utili.
Pectoralul iubirii reprezinta validarea. Frumusetea confirmata de privirea celorlalti, admiratia, dorinta si nevoia de a fi alesi.
Inelul reprezinta apartenenta. Relatiile, promisiunile, familia, echipa si siguranta de a sti ca avem un loc langa cineva.
Masura si firul dreptatii reprezinta controlul. Capacitatea de a judeca, de a organiza, de a decide si de a trasa limite.
Vesmantul regal reprezinta imaginea sociala. Personajul construit in fata lumii si povestea pe care o spunem despre noi.
La capatul celor sapte porti, Inanna ajunge goala.
Nu mai are nimic prin care sa poata demonstra cine este.
In lumea de sus era regina. In lumea de jos, coroana ei nu mai avea nicio valoare.
Costul real al pierderii nu este ceea ce dispare. Este identitatea construita in jurul acelui lucru.
De ce raman oamenii ani intregi in locuri de munca ce ii epuizeaza?
De ce accepta relatii care le distrug demnitatea?
De ce se agata de functii, titluri si aparente chiar si atunci cand pretul interior devine urias?
Pentru ca nu mai protejeaza doar un loc de munca, o relatie sau o pozitie sociala. Protejeaza identitatea construita in jurul lor.
Daca functia dispare, cine mai sunt?
Daca relatia se incheie, mai sunt demn de iubire?
Daca nu mai produc aceleasi rezultate, mai am valoare?
Daca nu ma mai admira nimeni, mai sunt important?
Mintea percepe pierderea acestor repere ca pe o amenintare la adresa propriei existente. De aceea anumite schimbari provoaca o durere disproportionata fata de evenimentul concret. Nu pierdem doar ceva din exterior. Se prabuseste povestea prin care ne explicam noua insine cine suntem.
Lumea moderna ne invata sa acumulam insemne
Prima intrebare pe care o adresam adesea unui om este:
„Cu ce te ocupi?”
Rareori intrebam ce valori are, ce a inteles din viata, ce nu ar trada sau ce fel de om devine prin alegerile sale.
Il localizam prin profesie, venit, relatii, proprietati si imagine.
Cu timpul, incepem sa ne privim prin aceleasi criterii.
Functia devine coroana.
Brandul devine siragul de lapislazuli.
Performanta devine podoaba prin care ne justificam valoarea.
Aprecierea celorlalti devine pectoralul pe care il purtam deasupra inimii.
Problema nu este ca avem aceste lucruri. Problema apare atunci cand nu mai stim cine suntem fara ele.
De ce Inanna trebuie sa moara
Dupa ce trece de ultima poarta, Inanna ajunge inaintea lui Ereskigal. Este judecata, ucisa si lasata trei zile si trei nopti in lumea de jos.
Moartea ei poate fi inteleasa ca o moarte simbolica.
Vechea identitate, construita din titluri, relatii, prestigiu si control, nu mai poate continua in aceeasi forma.
Aceasta este experienta oricarei transformari profunde.
O parte din omul vechi trebuie sa se incheie inainte ca o identitate noua sa poata aparea.
De aceea perioadele de tranzitie sunt atat de incomode. Nu mai suntem ceea ce am fost si inca nu stim ce vom deveni. Ne aflam intre doua versiuni ale noastre, intr-un spatiu in care vechile raspunsuri nu mai functioneaza.
Multi oameni incearca sa iasa repede din acest spatiu. Cauta imediat o noua functie, o noua relatie, un nou proiect sau o noua imagine.
Isi pun o alta coroana inainte de a descoperi cine este omul care o va purta.
Adevarata putere incepe dupa ce dispare nevoia de a o demonstra
Inanna este readusa la viata si se intoarce in lumea de sus.
Poate isi primeste inapoi coroana, inelul si vesmantul. Diferenta este ca femeia care se intoarce a aflat ca poate exista si fara ele.
Aceasta este suveranitatea personala.
Sa ai putere fara sa depinzi de ea pentru a te simti valoros.
Sa ocupi o functie fara sa transformi functia in identitate.
Sa iubesti fara sa ii ceri celuilalt sa iti confirme permanent valoarea.
Sa construiesti succes fara sa te prabusesti atunci cand rezultatele intarzie.
Sa porti coroana si sa stii ca poti ramane intreg chiar si atunci cand viata iti cere sa o lasi la poarta.
Ce ramane cand dispar insemnele
SOUL
Identitatea profunda nu se construieste din aplauze. Ea apare din valorile pe care le pastrezi atunci cand nimeni nu te priveste, din adevarul pe care refuzi sa il tradezi si din relatia pe care o ai cu tine insuti.
MIND
O minte rigida se agata de o singura definitie: „Eu sunt functia mea”, „Eu sunt relatia mea”, „Eu sunt succesul meu”.
O minte flexibila poate spune: „Acesta este un rol pe care il traiesc acum. Nu este intreaga mea identitate.”
BODY
Pierderea statutului, a sigurantei sau a apartenentei activeaza sistemul nervos. Corpul poate interpreta schimbarea ca pe un pericol. Somnul se tulbura, anxietatea creste, iar mintea cauta cu disperare o noua certitudine.
De aceea transformarea nu este doar o idee. Corpul are nevoie de timp, odihna si siguranta pentru a intelege ca viata continua si dincolo de rolul pierdut.
LIFESTYLE
O viata construita in jurul unui singur rol devine fragila.
Cand toata identitatea este investita in cariera, o restructurare poate distruge intreaga imagine de sine. Cand toata valoarea este investita intr-o relatie, despartirea poate lasa impresia ca nu mai exista nimic.
O viata buna are mai multe radacini: sens, relatii, sanatate, autonomie, creatie si valori personale.
Ironia suprema
Petrecem ani intregi incercand sa adunam lucruri care sa demonstreze cine suntem.
O functie mai importanta. Un venit mai mare. O relatie admirata. Un corp mai frumos. O reputatie mai puternica.
Apoi viata deschide o poarta si ne cere sa lasam unul dintre ele in urma.
Iar ceea ce ni se pare o pierdere totala poate deveni prima intalnire reala cu noi insine.
Poate ca Inanna nu a coborat in lumea de jos pentru a invata cum sa isi recapete coroana.
Poate a coborat pentru a afla cine este cea care o poarta.
Cum sa nu iti confunzi identitatea cu insemnele tale
- Observa cum raspunzi la intrebarea „Cine sunt eu?” Daca raspunsurile tale contin doar functii, relatii si rezultate, identitatea ta depinde prea mult de exterior.
- Identifica-ti coroana. Care este lucrul a carui pierdere te-ar face sa crezi ca nu mai ai valoare? Functia? Banii? Relatia? Frumusetea? Reputatia?
- Separa rolul de persoana. Spune: „Ocup aceasta functie” in loc de „Eu sunt aceasta functie”. Limbajul schimba modul in care mintea organizeaza identitatea.
- Construieste mai multe surse de sens. Nu investi intreaga valoare personala intr-un singur rol. Hraneste relatiile, sanatatea, creativitatea, invatarea si viata interioara.
- Intreaba-te ce poate merge cu tine prin orice poarta. Valorile, discernamantul, experienta, curajul si capacitatea de a construi din nou nu depind de o titulatura.
- Practica renuntarea constienta. Spune „nu” lucrurilor pe care le folosesti doar pentru a impresiona. Uneori renuntarea voluntara ne arata cat de putin aveam nevoie de ceea ce credeam indispensabil.
- Nu te grabi sa inlocuiesti coroana. Dupa o pierdere, lasa-ti timp sa intelegi cine ai devenit. Altfel vei construi acelasi personaj intr-un decor nou.
Suveranitatea personala incepe atunci cand poti folosi toate lucrurile pe care le ai fara sa le mai ceri sa iti spuna cine esti.
Responses